Golgota Basarabiei

La multi ani, Romane!

"...Oameni de azi aşteaptă Canaanul binelui din multe părţi. Unii îl aşteaptă de la oamenii, alţii de la politică. Însă binele trebuie aşteptat din altă parte: de la îndreptarea purtărilor noastre. Până când noi suntem răi, în zadar aşteptăm vremuri bune. La congresul din Stocholm, unde trimişii tuturor Bisericilor s-au sfătuit asupra îndreptării relelor din lume, principele Suediei a spus o vorbă foarte cuminte: "Noi, oamenii şi popoarele de azi - a zis principele - trăim vremurile ce le merităm"... La aşa oameni, aşa vremuri...la aşa cap, aşa căciulă. Noi căutăm pricinile relelor în afară de noi, şi ele sunt în noi.

Şi nu numai românii suntem în această stare biblică. Toate popoarele sunt aşa....De necazuri, acele neamuri vor scăpa mai întâi, care vor fi mai mult nădăjduit spre Domnul; căci dacă vom fi nădăjduindu-ne spre Dânsul, ne vom mântui printr-Însul (Isaia 1, 27)

În praznicul nostru naţional de 1 Decembrie, să nu uităm acest adevăr."

Părintele Iosif Trifa

Fie-ti mila Doamne

Ce- ti doresc eu tie dulce Romanie

Cârciuma din Poiana Mărului a trecut printr-o schimbare din temelie.

Vedere asupra satului Poiana Mărului

În foaia «Oastea Domnului» (nr. 49 din 1931), s-a publicat o ştire cu adânc înţeles pentru Evanghelia cu schimbarea din casa lui Zacheu vameşul.

În comuna Poiana Mărului, jud. Braşov, un cârciumar, Ioan Enescu, şi soţia lui au intrat în Oastea Domnului. Iar după ce au intrat în Oaste, „au lăsat cârciuma şi localul acela care era pus în slujba diavolului, l-au curăţit şi împodobit frumos şi l-au pus în slujba Domnului. În localul acela, unde se vorbeau vorbe urâte şi murdare şi unde erau sudalme, certuri şi bătăi, astăzi se înalţă rugăciuni şi cântări de laudă lui Dumnezeu“. Cârciuma s-a prefăcut într-o casă de adunare a Oastei Domnului.

Cuvant catre tineri - IPS Bartolomeu Anania

Cuvinte cu rost - Pr. Petru Băluţă

Cuvinte cu rost | Hunedoara TV

Emisiune de spiritualitate creştină 

Difuzare: Sâmbăta – ora 12.30

 Reluări:  Duminica – ora 08.30 

Realizator: Mircea MIHULEŢ

tvhunedoara.ro

E vremea postului… e vremea Psaltirii

Dar această carte trebuie citită nu numai pe timpul postului, ci în toate zilele vieţii noastre, căci e cartea cea mai dulce dintre toate cărţile de pe pământ. Şi e cartea ce poate mângâia mai mult decât toate cărţile şi mângâierile din lume. Sunt în viaţa aceasta dureri şi frământări pe care singură Psaltirea le poate mângâia şi uşura.

Autorul Psaltirii este Duhul Sfânt, iar Duhul Sfânt, Mângâietorul, aşa a întocmit această carte, ca ea să aibă leac şi untdelemn pentru toate rănile, durerile, întristările şi frământările vieţii noastre. Eşti bolnav? O sută de medici nu pot face la patul tău ceea ce face un psalm.

Eşti încercat şi întristat? O sută de prieteni şi mângâietori nu te pot mângâia aşa cum te mângâie Cuvântul lui Dumnezeu din Psaltire. Ţi s-a făcut un rău, o nedreptate, şi simţi ispita de a te mânia şi a te răzbuna? Citeşte psalmul 37 şi îndată te vei linişti. Dăm mai jos câteva părţi din acest minunat psalm, ca o pildă despre cum ştie Domnul să-Şi liniştească şi să-Şi mângâie copiii Lui:

Fără cuvinte...

din foaia ”Isus Biruitorul”, anul I, 10 noiembrie 1935, nr. 46

„Mare este Dumnezeu!”

Spun bătrânii că pe vremuri, în ce ţară nu mai ştiu,
Ar fi locuit odată, un creştin giuvaergiu,
Care-n orişice-ntâmplare, şi la bine şi la rău,
El zicea întotdeauna: „Mare este Dumnezeu!”

Peste ţara-aceea însă, crud, cu sufletul hapsân,
Împărat din întâmplare, era tocmai un păgân.
Care auzind, păgânul, de creştin c-aduce slavă,
Începu să-i poarte-n suflet, ură crâncenă, grozavă.

Învăţătura ortodoxa despre ingeri

„Ştim, din cuvintele lui Hristos Însuşi, că, la moarte, sufletul este întâmpinat de îngeri: Şi a murit săracul şi a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam (Luca 16, 22).

Cu privire la forma în care apar îngerii, cunoaştem tot din Evanghelie: îngerul Domnului (a cărui) înfăţişare era ca fulgerul şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada (Matei 28, I 2-3); un tânăr îmbrăcat în veşmânt alb (Marcu 16, 5); doi bărbaţi în haine strălucitoare (Luca 24, 4); doi îngeri în veşminte albe (Ioan 20, 12). De-a lungul istoriei creştine, îngerii s-au arătat întotdeauna în aceeaşi formă, a unor tineri strălucitori cu veşminte albe. Tradiţia iconografică a înfăţişării îngerilor a fost, de asemenea, aceeaşi de-a lungul veacurilor, zugrăvind tocmai astfel de tineri strălucitori (adesea având aripi, care, desigur, sunt o trăsătură simbolică, ele nefiind de obicei văzute la arătarea îngerilor); iar al şaptelea Sinod Ecumenic din anul 787 a hotărât ca îngerii să fie întotdeauna înfăţişaţi în acest chip, ca bărbaţi. „Cupidonii” artei apusene din vremea Renaşterii şi de după aceea sunt de inspiraţie păgână şi nu au nimic de-a face cu adevăraţii îngeri.

Pacea Domnului Iisus

"Va las pacea, va dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o da lumea. Sa nu vi se tulbure inima, nici sa nu se inspaimante "
( Ioan 14, 27)

Pacea oferita de Domnul Iisus, este o pace "vie", o pace care nu se refera la o anumita absenta a razboiului.
Domnul Iisus ii avertizaza pe Sfintii Apostoli ca vor fi prigoniti pentru numele Lui, prin urmare nu vor avea pacea pe care o ofera lume. Pentru o astfel de pace lumeasca crestinul trebuie sa faca numeroase compromisuri cu pacatul. Domnul Iisus doreste sa ne fereasca de astfel de compromisuri oferindu-ne pacea Lui: "Va dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o da lumea" Aceasta este pacea la care se refera termenul biblic "salom" si care inseamna o stare in care fiecare om este obiectul dragostei si grijii tuturor si respecta pe celalalt ca pe sine insusi, in care omenirea intreaga este unita intr-o mare si sfanta comunitate.

Canon de Rugaciune Catre Ingerul Nostru Pazitor

PostTraumatic

Definiție: trauma= șoc emoținoal violent, leziune corporală gravă ...

Definiție duhovnicească: trauma=lovitură foarte puternică, la nivelul sufletului, sau al trupului, care clatină, îngenunchează, prăbușește ... 

Care dinte noi, nu a fost niciodată: lovit, dărâmat, îngenuncheat, traumatizat? Și câți dintre noi, aflați în acele momente grele, am știut încotro să alergăm și ce să facem?

Traumele sunt, au fost și vor fi parte a existenței noastre. Totul e să știm cum să le facem față.

Nu vreau să stărui asupra capitolului: De ce apar? De ce eu? De ce acum? ... dar voi spune totuși, că de cele mai multe ori , noi înșine suntem cauza acestor lovituri extrem de dure, din pricina deciziilor greșite pe care le-am luat, cu prea multă ușurință și superficialitate, făcând uz neinspirat de neprețuitul dar primit de Sus, numit Libertate și de prea puține ori, trauma, accidental produsă, este îngăduită spre încercare (ex: Dreptul Iov).