«І ви почуєте про війни та чутки про війни; Стережіться, щоб ви не турбувалися, бо все це має статися, але ще не кінець» (Мт. 24:6).
Будь-яка паніка не від Бога, а від злого духа.
Мені завжди подобався розповідь про пророка Єлисея в четвертій книзі Царів 6: 8-17 (2 Царів).
Сирійський цар послав військо, «яке прийшло вночі й обложило місто». Їхнім наміром було схопити та вбити пророка Єлисея. У Святому Письмі читаємо:
«І сталося вранці, і встав слуга Божого чоловіка, і вийшов, і побачив військо і військо, і коней, і колісниці; І сказав йому слуга його: Ой, пане мій, що нам робити? (Т. 15)
Запитання слуги показує, що він запанікував.
Але він сказав [Єлисею]: «Не бійся, бо тих, хто з нами, більше, ніж тих, хто з ними». (вірш 16)
Але Єлисей на цьому не зупинився.
І він помолився Єлисею та сказав: «Господи, відкрий їй очі, щоб вона побачила». І відкрив Господь очі слузі, і він побачив, що гора повна коней та вогняних колісниць навколо Єлисея. (вірш 17)
Урок зрозумілий для тих, хто має віру.
Господь з нами. Чого ще ми можемо хотіти?
«Господь наша радість і веселість; а коли гордістю відвертаємось від Господа, то віддаємо себе мукам: горе, потворність і злі думки розривають нас». (Благочестивий Силуан Афонський
І остання думка.
”Şi veţi auzi de războaie şi de zvonuri de războaie; luaţi seama să nu vă speriaţi, căci trebuie să fie toate, dar încă nu este sfârşitul.”(Mt. 24: 6).
Orice panică nu este de la Dumnezeu, ci de la un duh rău.
Mi-a plăcut întotdeauna relatarea despre profetul Elisei din cartea a patra a Regilor 6: 8-17 ( 2 Împărați ).
Împăratul Siriei a trimis o oaste „ care au venit noaptea şi au împresurat cetatea ”. Intenția lor era de a captura și omorî pe profetul Elisei. În Sfânta Scriprură, citim:
„Iar dimineaţa slujitorul omului lui Dumnezeu, sculându-se şi ieşind a văzut oştirea împrejurul cetăţii, Şi caii şi carele; şi a zis slujitorul său către el: "Vai, stăpânul meu! Ce să facem?" ” ( v. 15)
Întrebarea slujitorului arată că acesta intrase în panică.
„[Elisei] El însă i-a zis: "Nu te teme, pentru că cei ce sunt cu noi sunt mai numeroşi decât cei ce sunt cu ei". ( v. 16)
Dar Elisei nu s-a oprit aici.
”Şi s-a rugat Elisei şi a zis: "Doamne, deschide-i ochii ca să vadă!" Şi a deschis Domnul ochii slujitorului şi acesta a văzut că tot muntele era plin de cai şi care de foc împrejurul lui Elisei.” ( v. 17)
Lecția este clară, pentru cine are credință.
Domnul este cu noi. Ce-am putea dori mai mult?
”Domnul e bucuria şi veselia noastră; dar când, prin mândrie, ne depărtăm, de Domnul, atunci ne predăm pe noi înşine chinului: jalea, urâtul şi gândurile rele ne sfâşie.” (Cuviosul Siluan Athonitul
Și un ultim gând.
Să ne aducem aminte de Sf. Petru când se afunda în ape, la strigătul său de naufragiat, Evanghelia ne spune că „Iisus întinzând îndată mâna, l-a apucat și i-a zis: Puțin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit? ”(Matei 14.31).
Domnul este cu noi. Să nu ne îndoim de aceasta. Ce-am putea dori mai mult?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu