Mărgăritare duhovniceşti - citate din opera Sfântului Nicolae Velimirovici

La 19 Mai 2003, Sfântul Sinod al episcopilor Bisericii Ortodoxe Sârbe a hotărât, în unanimitate, trecerea Episcopului Nicolae (Velimirovici) al Ohridei şi Jiciei în sinaxarul de sfinţi al sfintei noastre Biserici Ortodoxe.

Sfântul Nicolae Velimirovici a fost numit, nu de puţine ori, "Noul Gură de Aur al Serbiei". Sfântul Ioan Maximovici, Arhiepiscopul rus de San Francisco, care a fost în tinereţe profesor la un seminar din eparhia Jiciei, spunea despre el că este "un mare sfânt, un Hrisostom al zilelor noastre, a cărui însemnătate pentru Ortodoxia contemporană poate fi comparată doar cu cea a Mitropolitului Antonie (Hrapoviţki)… Amândoi au fost dascăli soborniceşti ai Bisericii Ortodoxe".

-->

"Domnul nostru nu obişnuia să vorbească în cuvinte mari. Nici un cuvînt rostit vreodată în lume nu a fost mai bine cîntărit decît cuvintele rostite de El. Cînd Domnul nostru spune că fără El nu putem face nimic, atunci noi trebuie să înţelegem acest lucru chiar aşa cum a fost rostit, adică literal. Aici, el vorbeşte de cele bune, iar nu de cele rele. Noi nu putem face nici un fel de faptă bună fără Hristos, pe lîngă Hristos sau în contra lui Hristos. El este proprietarul, dătătorul şi inspiratorul oricărui bine. Nici un fel de bine nu există în afara Lui, după cum nici un fel de rău nu se află în El."

"Omul care primeşte mită înseamnă că nu este creştin. Sfinţii Părinţi ai Bisericii nu puteau fi mituiţi, nici intimidaţi, în problemele de credinţă mita este egală cu trădarea lui Iuda.!

Duminica Fiului Risipitor

(Duminica a 34-a după Rusalii. Luca XV, 11-32)

"Trebuie sa recunosc ca scriu aceste randuri, comentariu la Evanghelia din Duminica a 34-a dupa Rusalii, numita si a Fiului Risipitor, purtandu-l in minte si suflet pe tatal lui Marian Cozma, poate cea mai impresionanta icoana paterna de dupa 1989.

Pe urmele fiului risipitor

( Luca 15, 11-32 )

Plin de învăţătură şi dătător de nădejde este mesajul Cuvântului lui Dumnezeu de mai sus, care ne arată în chip lămurit cât de nemărginită este bunătatea şi îndurarea lui Dumnezeu, pentru fiecare dintre noi. Căci omul din pilda ristită de Mântuitorul este însuşi Dumnezeu, iar fiul cel mai tânăr - care-şi cere partea de avuţie şi pleacă în ţări îndepărtate, unde şi-o cheltuieşte în desfătări deşarte - închipuielte pe omul cel păcătos.