Fără cuvinte

România în doliu - Rugăciune de iertare pentru cei decedaţi.

Bunule Doamne, aminteşte-Ți de robii Tăi (care au murit in accidentul de autocar din Muntenegru) şi iartă-le lor greşelile pe care le-au săvârşit în timpul vieții lor, pentru că nimeni nu este fără de păcat în afară de Tine, care ai puterea să dai pace celor plecaţi dintre cei vii.

Prin Dumnezeiasca Ta înţelepciune şi dragoste pentru oameni, Tu binecuvintezi şi dai fiecăruia ceea ce are nevoie. Mântuitorule, odihneşte sufletele robilor Tăi (care au murit in accidentul de autocar din Muntenegru) care şi-au pus nădejdea în Tine Atotputernicule.

În mijlocul sfinților, Iisuse Hristoase, odihneşte sufletele robilor Tăi, acolo unde nu este durere nici întristare, ci viață fără de moarte.

Lucrarea Duhului Sfânt

1. Fiecare Persoană a Sfintei Treimi desăvârşindu Şi partea Sa pentru noi, – ni S a dăruit astfel din partea Desăvârşitului Dumnezeu, din partea Sfintei Treimi, o desăvârşită mântuire.

De aceea răspunderea noastră faţă de această mare mântuire este şi rămâne desăvârşită (Evr 12, 25).

Lucrarea Duhului Sfânt este acum Călăuza noastră a tuturor spre împlinirea Voii Tatălui, prin Iisus Hristos.

2. O, de cât folos ne a fost şi ne este Domnul nostru Iisus Hristos că S a dus!

Ce Scump Mângâietor ne a trimis El!

Ce dulci sunt mângâierile Sfântului Duh pentru toţi orfanii lui Hristos rămaşi singuri în lumea asta!

Ce luminoasă este călăuzirea Lui mângâietoare pentru fiecare în parte – şi pentru toată Biserica şi Mireasa Domnului Iisus!

Ce puternică este apărarea pe care ne o dă El, Ocrotitorul şi Apărătorul nostru Sfânt!

Şi ce plină de pace şi de siguranţă este apărarea sfântă a Dulcelui nostru Mângâietor, Duhul Sfânt, trimis nouă de Iisus Hristos, Mântuitorul nostru cel Dulce, pentru a ne ocroti până ce vom ajunge în Cer!

A apărut nr. 2 (104) al revistei "Timotheos"

Revista poate fi  procurată de aici:

Asociaţia misionară Oastea Domnului din cadrul Bisericii Ortodoxe Române

Librăria “Cartea de aur”

Adresa: Sibiu, Str. Charles Darwin, nr. 11 Romania

Telefon: 0269 216 677

E-mail: oasteadomnului@asconet.ro

Librăria “Cartea de Aur” – Tel. Mobil: 0744 614163

sau online de aici: http://www.carteadeaur.ro/

"Ca cel care vede pe Cel nevăzut" (Evrei 11,27) (vederea)

Domnul Hristos a făgăduit tuturor celor curăţi cu inima că „vor vedea pe Dumnezeu” (Mat 5, 8). Vederea lui Dumnezeu începe de la o etapă foarte accesibilă, de la descoperirea lui Dumnezeu prin lucrurile înconjurătoare. Un astfel de om simte înţelepciunea lui Dumnezeu pe care a imprimat-o în toate cele create, sesizează puterea Sa în fenomenele naturii şi în evenimentele istoriei universale şi personale. Şi Îi vede frumuseţea în toată frumuseţea vremelnică. Când un om curat cu inima priveste în jur vede pe Dumnezeu în minunata alcătuire a tuturor celor create.

Tot odată această vedere duhovnicească este înţelegerea bună cu care cine priveşte lumea, viaţa şi evenimentele. Aupra acestei vederi ne atrage atenţia Mântuitorul atunci când zice: „Ia seama ca lumina din tine să nu fie întuneric” (Luca 11, 35). Examenul cel mai greu se dă la nivelul înţelegerii întâmplărilor din viaţa, sufletul simte în sine lupta dintre lumină şi întuneric, dintre înţelegerea firească şi cea dumnezeiască. Ochiul înţelegerii aduce o mare odihnă în viaţă, lumina vederii duhovniceşti îndepărtează toate contradicţiile, de aceea sufletul cere mereu această lumină. „Luminează ochii sufletului meu cu lumina Ta cea dumnezeieşte strălucitoare”.(1)

Suntem noi logodiţi cu Hristos?

Prietene, cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă ? Şi a zis slugilor: legându-i mâinile şi picioarele,
aruncaţi-l în întunericul cel mai dinafară;
acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.
Pentru că mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşi
(Mt. 22, 12-14).

"Hristos Dumnezeu S-a asemuit pe Sine unui Mire sfânt, preafrumos, de lumină purtător, veşnic, Care bine a voit a se logodi prin logodnă veşnică, nestricăcioasă, de viaţă făcătoare, în viaţa cea viitoare, nesfârşită, şi în cea de aici, pământească, cu sufletul credincios.
Pentru a Se logodi cu sufletele credincioase, dar care au spurcat haina sufletelor lor cu nenumăratele lor păcate. Domnul le-a dăruit prin tainele botezului şi mirungerii haină duhovnicească preafrumoasă, nestricăcioasă. Dar omul şi-a spurcat iarăşi haina botezului şi iarăşi s-a depărtat de Dumnezeu şi s-a îmbrăcat în zdrenţele împuţite ale patimilor, stricând şi necinstind logodna sa cu Dumnezeu. Din milostivirea Sa, Domnul a binevoit să-i dea din nou haina de nuntă prin pocăinţa nefăţarnică şi prin împărtăşirea cu Sfintele luiHristos Taine, şi omul primeşte iar haina nestricăcioasă şi se uneşte cât se poate de strâns cu Mirele Ceresc, cu condiţia de a se păzi în tot chipul ca să nu îşi păteze iarăşi haina de nuntă şi de a trăi în sfinţenie.

Orbirea sufletească, mai grea decât orbirea fizică

Evanghelia din Duminica Orbului pune în contrast izbitor lumina pe care Mântuitorul o dăruieşte acestui orb din naştere, făcându-l să vadă, şi invidia întunecată a fariseilor care nu-l iubeau pe Iisus când El vindeca pe cei bolnavi.

În această atitudine a fariseilor faţă de minunea săvârşită de Iisus, atitudine de invidie, ură, răzvrătire şi negare a minunii, se împlinesc cele spuse de Mântuitorul Hristos: "… Spre judecată am venit în lumea aceasta, ca cei care nu văd să vadă, iar cei care văd, să fie orbi" (Ioan 9, 39). Pentru că cel care nu văzuse nimic, încă de la naşterea sa, acum vede, şi mai mult decât aceasta, deşi nu văzuse scrise făgăduinţele venirii Mântuitorului, atunci când întreabă pe Cel ce-i dăduse lumina: "Cine este, Doamne, (Fiul lui Dumnezeu) ca să cred în El?", iar Iisus îi răspunde: "L-ai şi văzut! Şi Cel ce vorbeşte cu tine, Acela este" (Ioan 9, 37), orbul mărturiseşte: "Cred, Doamne! Şi s-a închinat Lui" (Ioan 9, 38). Iar fariseii, cei ce vedeau cu ochii trupeşti, au ales să fie orbi, să nu vadă minunea vindecării orbului din naştere, ei care văzuseră cum cele scrise despre Mesia se împlineau în Iisus Hristos, totuşi acum preferau să nu vadă şi să fie orbi.

Mamă, spune-mi ce te doare...

Curg broboane de sudoare
Din icoana unui sfânt,
Mamă, spune-mi ce te doare?
Maica mea dinspre pământ!

Ard aducerile-aminte,
Toate-s necăjite, știu,
Dar până mai am cuvinte
Niciodată nu-i târziu!

Oricui bea din apa aceasta

„Iisus i-a răspuns: «Oricui bea din apa aceasta, îi va fi iarăşi sete.»“ (Ioan 4, 13)

...Alexandru Macedon a spus: «Universul este plin de atâtea miliarde de planete uriaşe, iar eu n-am putut cuceri şi păstra nici măcar una din acestea, cea mai mică: ce nemernic sunt!…» Adevărata glorie o câştigi în Hristos atunci când cauţi, uitând de tine, să-I aduci Lui cea mai mare slavă. Toate celelalte sunt deşertăciuni. Nici un muritor nu-i mai nefericit ca acela care le câştigă. Oricât de puţină istorie ai cunoaşte, tot ar trebui să ştii acest lucru!

Însetezi tu oare după locuri înalte, după scaune alese, după slujbe mari? Faci totul să le dobândeşti? Calci în picioare mila, dreptatea, prietenia, cinstea şi sufle-tul tău şi al altora numai să le ajungi şi să pui mâna pe aceste deşertăciuni?