RUGĂCIUNEA PENTRU UNIRE, PRAVILA ZILNICĂ A ROMÂNULUI

Oameni buni, dragi cititori, în fiecare an, ziua de 24 ianuarie ne adună laolaltă și ne face să simțim tot mai vie emoția unor momente de o importanță crucială pentru istoria neamului nostru românesc. Ne adunăm ca „să dăm mână cu mână”, să ne amintim de una din cele mai îndrăgite zile din întreaga noastră istorie, o zi care ne spune că toți „cei cu inima română” avem o menire sfântă, aceea de a evoca și de a face cunoscută năzuința înaintașilor noștri pentru făurirea unui stat al tuturor românilor. La colțul spiritual de astăzi, vă propun un text duhovnicesc pentru lectură zilnică și meditație. Este vorba despre o rugăciune care aduce multe roade, alcătuită de Părintele Sofronie de la Essex, ucenicul și biograful Sfântului Siluan.

„Doamne Iisuse Hristoase, Mielul lui Dumnezeu, Cela ce ridici păcatul lumii, Cela ce înălțându-Te pe muntele Golgotei ne-ai răscumpărat din blestemul legii și ai zidit din nou chipul Tău cel căzut, Cela ce pe Cruce mâinile Ți-ai întins spre a aduce laolaltă pe toți copiii Lui Dumnezeu cei risipiți și trimițind pe Preasfântul Duh, la unire pe toți i-ai chemat. Tu dar, raza Tatălui fiind, înainte de a păși spre această mare lucrare de sfințenie a răscumpărării lumii, Te-ai rugat către Tatăl Tău ca toți una să fim, precum și Tu una ești împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt.

Canon de Rugaciune Catre Ingerul Nostru Pazitor

Rugăciunea de fiecare zi a Sfântului Ierarh Filaret al Moscovei

Doamne, nu știu ce să cer de la Tine. Tu unul știi de ce am nevoie, Tu mă iubești pe mine mai mult decît pot să Te iubesc eu pe Tine.

Părinte, dă robului Tău cele ce singur nu știe a le cere.

Nu îndrăznesc să cer nici cruce, nici mîngîiere: numai stau înaintea Ta.

Inima mea e deschisă Ție; Tu vezi trebuințele mele pe care nu le știu eu.

Vezi și fă după mila Ta. Lovește-mă și mă tămăduiește, doboară-mă și mă ridică.

Mă cutremur și tac cu evlavie înaintea voinței Tale sfinte și a căilor Tale celor nepătrunse pentru mine.

Mă aduc Ție jertfă, nu am altă dorință decît numai să fac voia Ta; învață-mă să mă rog, singur roagă-Te în mine!

Amin.

România în doliu - Rugăciune de iertare pentru cei decedaţi.

Bunule Doamne, aminteşte-Ți de robii Tăi (care au murit in accidentul de autocar din Muntenegru) şi iartă-le lor greşelile pe care le-au săvârşit în timpul vieții lor, pentru că nimeni nu este fără de păcat în afară de Tine, care ai puterea să dai pace celor plecaţi dintre cei vii.

Prin Dumnezeiasca Ta înţelepciune şi dragoste pentru oameni, Tu binecuvintezi şi dai fiecăruia ceea ce are nevoie. Mântuitorule, odihneşte sufletele robilor Tăi (care au murit in accidentul de autocar din Muntenegru) care şi-au pus nădejdea în Tine Atotputernicule.

În mijlocul sfinților, Iisuse Hristoase, odihneşte sufletele robilor Tăi, acolo unde nu este durere nici întristare, ci viață fără de moarte.

Stergar pentru lacrimile răbdării

"...Sculându-Te de la Cină, cum arată Sfântul Evanghelist Ioan, Te-ai dezbrăcat de haine şi, luâd un ştergar, Te-ai încins cu el şi ai spalat picioarele ucenicilor Tăi, învăţându-ne prin aceasta să nu ne apropiem de Sfânta Îmărtăşanie fără să ne curăţim de păcatele noastre cu lacrimile pocăinţei. Având mare trebuinţă să fiu curăţit cu Sfintele Tale Taine, dar lipsit de pocăinţă în inima mea cea împietrită, cu Sfântul Apostol Petru strig Ţie:

Iisuse, Preabunule, spală-mi nu numai picioarele, ci şi mâinile şi capul;
Iisuse, dă-mi să văd adâncul păcatelor mele;
Iisuse, deschide izvor de pocăinţă în sufletul meu;
Iisuse, înmoaie-mi inima cu roua milostivirii Tale;
Iisuse, îngrădeste-mă cu frica Judecăţii Tale şi a chinurilor veşnice;
Iisuse, deşteaptă conştiinţa mea cea adormită şi întareşte glasul ei;
Iisuse, Dumnezeul inimii mele, vino şi Te uneşte cu mine în veci!..."

( Icosul 3, ACATISTUL SFINTEI IMPARTASANII )

Înainte de a împărtăşi câteva gânduri despre lacrimi, despre răbdare, într-un cuvânt despre ştergarul lacrimilor răbdării, iată câteva citate din Sfinţii Părinţi:

Să ne rugăm împreună...

"Slavă şi slavă Ţie, Iisuse Doamne!
Slavă Crucii Tale, Semnul Etern şi Strălucit al răscumpărării noastre!
Cu ochii şi cu inima la Crucea Ta, Te preamărim pe Tine, Marele nostru Dumnezeu şi Mântuitor.

Şi o cinstim cu o preţuire veşnică pe Preasfânta Fecioară, Maica Ta şi Maica noastră prin Tine, pe care ai înălţat-o, nedespărţită pe veci.
Binecuvântăm pe toţi care au stat lângă Crucea Ta neclintiţi şi curajoşi în orice vreme.
Ajută-ne să venim şi să rămânem şi noi lângă Tine şi lângă ei, aici şi acolo, acum şi în veşnicie.

O, Crucea lui Iisus, Crucea lui Iisus!
Slavă veşnică Ţie, Crucea Lui mântuitoare, prin care s-a făcut spălarea păcatelor şi răscumpărarea sufletelor noastre, purtarea poverilor şi înlăturarea osândei noastre, răstignirea firii şi înnoirea fiinţei noastre, atingerea slavei şi pecetluirea înfierii noastre.

Să ne rugăm împreună...

O, Iisuse, Tu, singurul Prieten al singurătăţii mele,

ai milă totdeauna de dragostea mea, căci totdeauna este slabă...

Când este fericită, se pierde cu totul în bucuria ei şi uită că mai este încă pe pământ.Atunci îşi descoperă tot lăuntrul şi îşi dăruieşte tot avutul cel mai de preţ,

nemaiţinând seama că ar putea fi privită cu dispreţ, ca o uşuratică.

Sau bănuită de risipă, ca o nebună.

Când este mâhnită, iarăşi se pierde cu totul în durerea şi în lacrimile ei,

uitând de orice trecut şi de orice viitor fericit.

Când îi vine un oaspete nou, se pierde cu totul în încrederea ei,

uitând de toţi cei dinainte care au venit numai s-o jefuiască.

Atunci îşi întinde masa cea mai largă, cu dărnicia cea mai largă

şi aşază în faţa oricui tot ce are mai bun în cămările sale.

Ca oaspetele să plece cât mai sătul şi cât mai mulţumit.

Să ne rugăm împreună...

Slavã, laudã și închinare veșnicã Ție Marele nostru Dumnezeu și Mântuitor Iisus Hristos.

Iatã o zi din Sãptãmâna Patimilor Tale și o parte din Evanghelia Ta pentru noi – am sfârșit-o meditînd.

            Pas cu pas și verset cu verset...

            Am vãzut astfel și am învãțat ceva din cele ce ne-ai lãsat scris... și ai vrut Tu sã ne înveți

din tot ce ai spus și ai fãcut Tu.

            Ne aplecãm acum din nou asupra învãțãturilor pe care ni le-ai dat, și dorim sã Te rugãm

în duhul mângâietor și dulce al Betaniei, sã ne dãruiești harul încrederii Tale, ca lui Lazãr, râvna slujirii Tale ca a Martei, și dragostea adorãrii Tale ca a Mariei.

Să ne rugăm împreună

Iisuse, Bunule Doamne! Învredniceşte-mă şi mă în­tăreşte şi pe mine să pot dobândi fericirea cea veşnică! Nu mă lăsa, Doamne, să cad în nebunia de a pierde o fericire veşnică pen­tru o clipă de patimi şi plăceri trecătoare.

Duhule al lui Dumnezeu! Luminează-mă să văd ros­turile vieţii mele! Adu-mi aminte neîncetat că viaţa mea cea pămân­tească este o clipă şi această clipă mi s-a dat ca să dobân­desc cu ea bucuria şi fericirea cea veşnică, trăind o viaţă cu Domnul. Luminează-mă, Duhule al lui Dumnezeu, să văd şi să înţeleg planurile pe care le are Domnul Iisus cu mântuirea mea şi planurile pe care le are satan cu pierderea mea. Aprinde‑mă neîncetat pentru Domnul, pentru cele sufleteşti, pentru o viaţă trăită cu Domnul... Pentru râvna mântuirii sufleteşti. Încălzeşte‑mă şi mă întăreşte neîncetat cu darul şi harul Tău cel sfânt până când va sosi clipa să trec „Acasă“ la Domnul şi să trăiesc cu El în vecii vecilor. Amin.

Părintele Iosif Trifa

„Aici locuieşte Iisus Hristos?”

Într-o zi, un om străin (pus la cale de un preot)intră în curtea unei femei din Anglia (care avea obiceiul rău de a se certa şi înjura), cu întrebarea: 

- „Aici locuieşte Iisus Hristos?“

Femeia  era  cât pe-aci  să-i  înjure una bună  şi  îi răspunse răstit: 

- „Vezi-ți de drum, nebunule!“

Dar după ce s-a depărtat omul,  întrebarea  începu să o stăpânească. Ori încotro se întorcea, întrebarea „Aici  locuieşte Iisus Hristos?“ o urmărea mereu ca un cântec de care nu mai putea scăpa. După trei zile de zbucium sufletesc, femeia s-aumplut de  căință  sufletească  şi  s-a  lăsat de năravurile cele rele.

Dragă cititorule! Dacă cineva ar intra în curtea tacu  întrebarea: „Aici  locuieşte  Iisus Hristos?“,  ce  fel de răspuns ai putea să-i dai?

Rugăciune 

Iisuse, Mântuitorule bune! De mult stai şi  la uşa inimii mele. De mult tot bați şi mă strigi cu glas duios să-Ți deschid  inimioara. Ah, nebunul de mine! Atâția şi atâția ani Te-am ținut afară la uşă. Atâția şi atâția ani ai bătut mereu cu dragoste şi răbdare  la uşa  inimii mele – şi eu, nebunul, n-am vrut să-ți deschid. Nu m-am  îndurat  să mă despart de păcate  şi  să Te primesc pe Tine.

Să ne rugăm împreună...

Iisus Hristos,
Marele nostru Dumnezeu şi Mântuitor,
Slavă veşnică Ţie!

Împreună cu cerurile care spun slava Ta,
Sub întinderea lor care vesteşte Lucrarea Mâinilor Tale străpunse,
Cu fiecare zi care spune altei zile despre Dragostea şi Jertfa Ta,
Cu fiecare noapte care dă de ştire alteia despre Lumina şi Măreţia Bunătăţii Tale,
Cu fiecare veac care poartă spre altul Solia Strălucită a Adevărului Tău Veş-nic,
– Te slăvim!

Pentru felul Tău cel plin de înţelepciune şi de îndurare, prin care ai ales Suferinţa şi Jertfa Ta ca pe cele mai înalte forme ale Dragostei, sub care să ne aduci nouă mântuirea şi slava, Tu, Robul nostru chinuit, spre a ne putea face pe noi fiii Tăi fericiţi,
– Te slăvim şi slăvim!

Pentru trimişii Tăi cereşti prin care ni Te-ai descoperit ce Minunat poţi fi,
Pentru martirii Tăi aduşi ca jertfă pentru Tine şi pentru noi
Şi pentru această Lucrare de Minune şi de Jertfă prin care ne-ai înfiat şi înfrăţit,
– Te slăvim şi slăvim şi slăvim!...

Binecuvântează-i veşnic pe toţi acei din ceruri, de pe pământ şi de sub pământ, de care Te-ai slujit atât de frumos. Şi care, mergând la Cer, au lăsat urme atât de strălucite, peste atâta noroi, pe pământ.
Te rugăm, îngrijeşte până la sfârşitul acestui pământ, să ai pe el astfel de trimişi. Pentru ca să ai din pricina cui să Te înduri şi de ceilalţi.
Până ne vom mântui toţi.

Slavă veşnică Ţie,
Marele nostru Mântuitor şi Dumnezeu,
Iisus Hristos!

Traian Dorz, din "Istoria unei jertfe - Grăuntele, vol. I"

Să ne rugăm împreună...

Doamne!

Dă-ne să ne vedem păcatele noastre, așa încât mintea noastră, atrasa cu desăvârșire de luarea-aminte față de păcatele noastre, să înceteze a mai vedea greșelile aproapelui și să-i vadă pe toți, într-acest chip, buni.

Dă inimii noastre să pără­sească grija pierzătoare de neajunsurile aproa­pelui, să își unească toate grijile numai în grija pentru dobândirea curăției și sfințeniei poruncite și gătite nouă de Tine.

Să ne rugăm împreună...

„Slavă veşnică acestui Nume Sfânt şi Nebănuit al Tău, Iisuse, Domnul şi Mântuitorul nostru. El este alcătuit din sunete pe care încă limba omenească nu le-a putut rosti, nici condei omenesc nu le-a putut scrie, nici cântare omenească nu le-a putut atinge!… 

Slavă veşnică acestui Sfânt şi Nebănuit Nume, în rostirea căruia este Biruinţă (Apoc. 19, 15)

Slavă veşnică Numelui Tău Minunat şi Sfânt, Iisuse Doamne, Numelui Tău mai presus de orice nume, în care se va pleca orice genunchi al celor din ceruri, al celor de pe pământ şi al celor de sub pământ (Filip 2, 9-11). 

Slavă Numelui Tău, Iisuse Doamne, Marele nostru Dumnezeu şi Mântuitor.Care eşti mai presus de orice puteri cereşti, având un Nume nespus mai minunat decât al lor (Evrei 1, 3). 

Slavă Numelui Tău prin care pământul s-a apropiat de cer, iar cerul s-a coborât până la pământ cu îmbrăţişare fericită şi înfrăţitoare. În acelaşi cântec de iubire şi în acelaşi duh înţelegător în care se iartă totul,se şterge totul,se acoperă totul, se împărtăşeşte totul. 

Slavă veşnică Numelui Tău încă negrăit de minunat şi Sfânt (Apoc, 19, 12), în care sunt cuprinse toate bogăţiile ştiinţei, înţelepciunii şi frumuseţii…

O, Te rugăm ajută-ne să trăim o viaţă înţeleaptă şi frumoasă,biruitoare şi smerită,iubitoare şi dreaptă, rodnică şi sfântă. Spre a ne putea bucura şi noi în veşnicie de părtăşia cu Numele Tău. De harul de a-l purta pe frunţile noastre. Şi de binecuvantarea de a ne împărtăşi din toate izvoarele fericite ce se vor revărsa veşnic spre ai Tăi din Numele Tău cel Minunat şi Sfânt (Apoc. 3, 12), Iisuse Doamne, Marele nostru Dumnezeu şi Mântuitor…”

 Traian Dorz

 din „Hristos Comoara Psalmilor”

Rugăciune pentru Ciprian şi familia lui

Uneori Dumnezeu ne aduce aminte că viaţa noastră atârnă de un fir. Şi acesta se poate rupe în orice moment… Fratele Cornel Aurică se întorcea în dimineaţa zilei de 31 iulie 2011 din Italia cu trei dintre copii săi. În apropierea gării Asău, la câţiva kilometri de casă, pe fondul oboselii accentuate au avut un accident. Ciprian şi Ovidiu au fost spitalizaţi.

Chemarea mea este larugăciune. Să fim alături de familie în aceste momente grele, în genunchi. Ciprian (în poză, la înmormântarea bunicului Aurică) e la un pas de Veşnicie. Să ne rugăm pentru familia greu încercată şi în mod special pentru Ciprian. Cuvintele ni se opresc în astfel de momente, dar rugăciunile noastre pot străpunge Cerul.

Fie mila Ta spre noi, Doamne, precum am nădăjduit întru Tine! Pentru rugăciunile Fiului Tău preaiubit şi ale Maicii Preacurate, miluieşte-i pe robii tăi! Amin

Înainte de orice început

În acest deosebit de frumos text din Sfânta Scriptură se vorbeşte despre Domnul Hristos, Cuvântul şi Înţelepciunea lui Dumnezeu, ca despre Acela Care a fost mai dinainte de orice început Sfetnicul şi Împreună-lucrătorul Tatălui la facearea tuturor celor văzute şi nevăzute.

În nişte cuvinte şi imagini unice este descrisă fericita colaborare a Fericitului nostru Dumnezeu Iisus Hristos cu Tatăl la alcătuirea minunată a întregului Univers material şi spiritual.
Sub chipul şi numele Înţelepciunii şi Luminii se spune despre Domnul Iisus:
Eu am fost aşezată din veşnicii.
Înainte de orice început.
Înainte de a fi pământul.
O, ne proşternem în faţa Luminii şi ne închinăm ei cum fac cei care locuiesc în ţinuturile nopţilor îndelungate – în faţa răsăritului aşteptat îndelung, cu nerăbdare – când le apare soarele dorit şi scump.
Slavă veşnică Ţie, Iisus Hristos, Marele nostru Dumnezeu şi Mântuitor(Tit 2,13)!

Să ne rugăm împreună...

Iisuse, preadulcele nostru Mântuitor! Odinioară, Apostolii Tăi s-au apropiat de Tine, rugăndu-Te: Doamne, învaţă-ne să ne rugăm!

Doamne, învaţă-ne şi pe noi să ne rugăm! Învaţă-ne să ne rugăm prin Tine şi Jertfa Ta cea sfântă. Învaţă-ne să cerem totul prin Sângele Tău şi Jertfa Ta cea sfântă, învaţă-ne să ne aplecăm cu toate rugăciunile noastre şi cu toate cererile noastre la picioarele Crucii Tale.

O, Doamne Iisuse, noi suntem nişte copii nepricepuţi! Învaţă-ne Tu, Doamne, cum să vorbim cu Tatăl Ceresc şi ce să cerem de la El.

În rugăciunile noastre, Iisuse Doamne, noi cerem un singur lucru: Te cerem pe Tine, Doamne! Te cerem să fii al nostru şi noi să fim ai Tăi. Te cerem numai pe Tine, Doamne, căci, dacă Te avem pe Tine, avem totul; şi dacă nu Te avem pe Tine nu avem nimic. Fă ce vrei cu noi şi cu rugăciunile noastre, Doamne. Miluieşte-ne cu îndurările Tale când vei afla de bine, loveşte-ne cu nuiaua când nu se va putea altcum. Dă-ne şi hrană dulce şi dă-ne şi medicamente amare. Învaţă-ne, Iisuse Doamne, prin rugăciunile noastre, să ne încredinţăm cu totul Ţie.

Să ne rugăm împreună...

Păcătuit-am, Doamne, păcătuit-am! Şi peste păcatele mele stă sabia Judecăţii Tale. Stă cumpăna Judecăţii Tale. Şi eu n-am ce pune în această cumpănă. Nici un răspuns n-am pentru păcatele mele. Şi nici o apărare, decât cuvintele robului Tău David: „fărădelegea mea o cunosc”, păcatul meu îl cunosc.

Păcătuit-am, şi păcatul stă acum „de-a pururi înaintea mea”.
Păcătuit-am, şi păcatul m-a scos din casa dragostei Tale.
Păcătuit-am, şi păcatul m-a lăsat singur şi pribeag.
Păcătuit-am, şi am ajuns un Cain, fugărit mereu de grozăvia şi urgia pedepsei.

Să ne rugăm împreună...

• Marele şi Adevăratul nostru Dumnezeu, Care ne-ai poruncit să postim făcând binele şi rugându-ne, ajută-ne să şi aducem înaintea Ta postul cel plăcut Ţie, însoţit de faptele milosteniei cerute de Tine.

Nu ne lăsa să ne amăgim cu foloasele unui post nefolositor.
Şi ţine trează mintea noastră, mai ales în zilele de post, când ispititorul dă târcoale şi mai mult în jurul nostru, ca în jurul Tău. Amin.

Să ne rugăm împreună...

Iisus Hristos este Lumina.
Toată Lumina. Şi Unica Lumină adevărată, vie, nesfârşită, curată şi pentru toţi.
Alta, în afară de El, nu mai este!
De aceea, cine nu vrea să vină la Hristos, va pieri în întunericul şi gheaţa veşnică.
Fiindcă dincolo de Hristos, totul este şi totul rămâne veşnic în întuneric şi în moarte.
Tot ce este în afară de Lumină este întuneric.

Să ne rugăm împreună...

• "Dumnezeule Înfricoşat şi Drept, Care Te înduri până la al miilea neam de cel neprihănit – dar şi pedepseşti păcatele părinţilor până şi în fiii lor – fii lăudat cu frică şi cutremur în vecii vecilor!

Te rugăm, Doamne, fă-ne să nu uităm teama de Tine, ca nu cumva să ajungem a păcătui cu îndrăzneală, întărâtându-Te la gelozie şi supărându-Te prin urâciuni. Ci ne fă, Doamne, să umblăm cu frică şi cutremur, ferindu-ne de orice se pare rău.