Din Preistorie coboară

Din Preistorie coboară

acest Străbun Păstor de oi

și-n fiecare loc din Țară

e pus ceva din El

și-n noi.

Atâtea vitregiri de soartă

istoria ne-au chinuit,

dar cu Păstorul

ce ne poartă

prin Moarte-am supraviețuit.

La orice strungă-ntre pâraie

mereu ne moare-acest păstor

și-o Dulce Mioriță-laie

și-o Turmă-L tânguie

cu dor.

Din plai în plai,

din stână-n stână

și, azi cu-al vecurilor rând,

Măicuța Lui cu brâu de lână

mereu ni-L plânge întrebând…

Dar Moartea Lui devine Nuntă

cu-ntreg Cuprinsul fericit,

căci nedreptatea cea mai cruntă

Divin Triumf

I-a-nveșnicit.

Iar El,

Păstorul-fără-Moarte,

mulțindu-Și Turma Lui de oi,

prin veacuri trece

mai departe

umplând Istoria cu noi.

Traian Dorz